EnglishScolioza este o afecțiune medicală caracterizată printr-o curbură anormală a coloanei vertebrale. În timp ce coloana vertebrală are în mod natural curbe, persoanele cu scolioză experimentează curburi laterale, formând adesea o formă de „S” sau „C”. Această afecțiune poate afecta indivizii la orice vârstă, dar se dezvoltă frecvent în timpul perioadei de creștere chiar înainte de pubertate.
Tipuri de scolioză
Există mai multe tipuri de scolioză, fiecare cu cauze și caracteristici unice: 1. Scolioză idiopatică: Cel mai frecvent tip, fără o cauză identificabilă. Se dezvoltă de obicei în timpul adolescenței. 2. Scolioza congenitala: Prezenta la nastere din cauza dezvoltarii anormale osoase. 3. Scolioza neuromusculară: cauzată de mușchi sau nervi anormali, adesea legate de afecțiuni precum paralizia cerebrală sau distrofia musculară. 4. Scolioza degenerativa: Apare la adulti ca urmare a degenerescentei coloanei vertebrale in timp.
Simptome și semne de scolioză
Simptomele scoliozei pot varia de la ușoare la severe și este posibil să nu fie întotdeauna vizibile imediat. Semnele comune includ: – Umeri sau șolduri neuniforme – O coloană vertebrală vizibil curbată – Deformarea cutiei toracice – Talie asimetrică – Dureri de spate și dezechilibre musculare – Îmbrăcăminte care se potrivește neuniform În cazurile mai severe, scolioza poate duce la oboseală și disconfort din cauza nealinierii coloanei vertebrale.
Cauzele scoliozei
Cauzele scoliozei sunt, în general, împărțite în categorii structurale și nestructurale: Scolioză structurală: Aceasta implică curburi fixe ale coloanei vertebrale din cauza anomaliilor congenitale ale coloanei vertebrale, a bolilor neuromusculare sau a factorilor genetici. Scolioza nestructurală: această formă este adesea temporară și rezultă din spasme musculare, discrepanțe ale lungimii picioarelor sau leziuni. De obicei, poate fi corectată abordând cauza de bază.
Diagnosticarea scoliozei
Diagnosticul implică un proces amănunțit, care începe cu istoricul medical, examinările fizice și studiile imagistice: 1. Istoricul medical: Se evaluează antecedentele familiale, stările anterioare și simptomele precum durerea sau modificările posturii. 2. Examinarea fizică: Furnizorul de asistență medicală verifică dacă există asimetrie în coloana vertebrală, umeri și șolduri, solicitând adesea pacientului să se aplece înainte. 3. Imagistica: Razele X sunt instrumentul principal folosit pentru a confirma scolioza și pentru a măsura curbura (unghiul Cobb). În unele cazuri, RMN-urile sau scanările CT pot fi utilizate pentru o vizualizare mai detaliată.
Opțiuni de tratament pentru scolioză
Tratamentul variază în funcție de severitatea curburii, vârsta și starea generală de sănătate a pacientului. Abordările primare includ: 1. Monitorizare: Cazurile ușoare necesită adesea monitorizare regulată pentru a urmări progresia. 2. Bracing: Adolescenții cu curburi semnificative pot purta bretele pentru a preveni dezvoltarea ulterioară a curburii coloanei vertebrale. 3. Kinetoterapie: Exercițiile de consolidare și rutinele de flexibilitate pot ajuta la îmbunătățirea posturii și a echilibrului muscular. 4. Chirurgie: Cazurile severe pot necesita o intervenție chirurgicală de fuziune a coloanei vertebrale, în care vertebrele sunt fuzionate pentru a preveni progresia curburii. Instrumentele chirurgicale, cum ar fi tije și șuruburi, pot fi folosite pentru a stabiliza coloana vertebrală.
Spitalul Erdem – Alegerea potrivită pentru sănătatea ta!