Ce este Vertigo? Simptome, cauze și tratament vertij

Vertijul este o afecțiune caracterizată printr-o senzație bruscă și intensă de amețeală, adesea declanșată de deplasarea unor cristale minuscule în urechea internă din cauza mișcărilor rapide ale capului. Aceste cristale, atunci când sunt dislocate, trimit semnale incorecte creierului, ducând la un fals sentiment de mișcare sau de rotire. Vertijul este un tip de tulburare de echilibru care poate perturba semnificativ viața de zi cu zi, provocând simptome precum amețeli severe, greață și pierderea echilibrului. Este o afecțiune comună care afectează multe persoane, ducând adesea la disconfort și o incapacitate temporară de a efectua activități de rutină.

Ce este Vertigo?

Vertijul este senzația că persoana sau împrejurimile se rotesc sau se mișcă, chiar și atunci când sunt staționare. Această senzație poate varia de la ușoară la severă și este adesea însoțită de amețeli, pierderea echilibrului, greață, transpirație și chiar vărsături. Vertijul este cauzat de obicei de probleme la nivelul urechii interne, creierului sau nervilor senzoriali și poate fi asociat cu afecțiuni precum labirintita, migrenele sau alte tulburări neurologice.

În timp ce vertijul este adesea denumit amețeală, nu toate amețelile sunt vertij. Distincția cheie este senzația de rotire sau de mișcare, care este unică pentru vertij. Este esențial să se identifice cauza de bază a vertijului pentru a determina tratamentul adecvat.

Care sunt tipurile de vertij?

Vertijul este clasificat în două tipuri principale în funcție de originea sa: vertij periferic și vertij central . Vertijul periferic este legat de probleme ale urechii interne, în timp ce vertijul central este legat de probleme ale creierului sau ale sistemului nervos central.

Ce este Central Vertigo?

Vertijul central apare din tulburări care au originea în creier. Poate fi cauzată de afecțiuni precum tumorile cerebrale, hemoragiile, anevrismele sau alte probleme vasculare care afectează vasele cerebrale. Diagnosticarea vertijului central implică un istoric detaliat al pacientului și un examen fizic. Pacienții cu vertij central sunt de obicei îndrumați către un neurolog pentru evaluare și tratament ulterioare.

Ce este vertijul periferic?

Vertijul periferic este cauzat de tulburări ale centrului de echilibru al urechii interne. Acest tip de vertij poate rezulta din infecții ale urechii, dureri de gât, tulburări metabolice precum hipotiroidismul sau hipertiroidismul sau hipoglicemia. Când un pacient prezintă simptome de vertij, primul pas este de a evalua dacă problema provine de la ureche. Testele metabolice cuprinzătoare, inclusiv zahărul din sânge, colesterolul, funcția tiroidiană, funcția hepatică și renală și tensiunea arterială, sunt adesea efectuate pentru a identifica potențialele declanșatoare ale atacurilor de vertij. Orice dezechilibru din organism se poate manifesta ca vertij.

Ce cauzează vertijul?

Vertijul este cauzat cel mai frecvent de probleme ale sistemului de echilibru al urechii interne, cum ar fi labirintita, sau de probleme în anumite părți ale creierului, inclusiv blocaje ale vaselor cerebrale, scleroza multiplă (SM) sau migrene. Cele mai frecvente cauze de vertij sunt vertijul pozițional paroxistic benign (BPPV) și labirintita .

Alte cauze ale vertijului includ:

• Labirintită : Aceasta este o inflamație sau o infecție a labirintului, partea urechii interne responsabilă de echilibru. Simptomele includ adesea dureri de cap, dureri de urechi, modificări ale vederii, tinitus (țiuit în urechi) sau pierderea auzului.
• Boala Meniere : Această afecțiune este cauzată de o creștere a presiunii lichidului endolimfatic în urechea internă, ceea ce duce la amețeli severe, țiuit în urechi, pierderea auzului fluctuantă și o senzație de plenitudine în urechi.
• Nevrita vestibulară : Aceasta apare atunci când nervul vestibular, care este responsabil pentru echilibru, devine inflamat. Simptomele includ amețeli, greață și vedere încețoșată, dar auzul este de obicei neafectat.
• Neurom acustic : o tumoare benignă care se dezvoltă pe țesutul din jurul unui nerv cranian. Crește lent și nu se răspândește, dar poate provoca pierderea auzului la urechea afectată.
• Vertijul pozițional paroxistic benign (BPPV) : Aceasta este cea mai frecventă cauză a vertijului și este adesea denumită „deplasarea cristalului”. Apare atunci când cristalele minuscule din centrul de echilibru al urechii interne sunt dislocate și se deplasează în canalele semicirculare, provocând amețeli declanșate de mișcările capului.
• Infecții cronice ale urechii medii și colesteatom : Aceste afecțiuni pot afecta urechea internă și pot duce la simptome precum amețeli, vertij și pierderea auzului.

Care sunt simptomele vertijului?

Vertijul se caracterizează printr-o senzație de învârtire sau de mișcare, fie a propriei persoane, fie a mediului înconjurător. Simptomele comune includ:

• Amețeli severe și pierderea echilibrului
• Piele palidă sau gălbuie
• Greață și vărsături
• Transpiraţie
• Presiune sau țiuit în urechi
• Mișcări necontrolate ale ochilor (nistagmus) și dificultăți de concentrare
• Pierderea auzului
• Rareori, pierderea conștienței
• Dureri de cap

Ameţeală

Amețelile în vertij sunt adesea cauzate de deplasarea cristalelor minuscule în urechea internă, o afecțiune cunoscută sub numele de vertij pozițional paroxistic benign (BPPV) . Acest tip de vertij începe de obicei brusc și durează o perioadă scurtă, dar poate provoca amețeli semnificative și greață. Cristalele, care sunt prea mici pentru a fi văzute cu ochiul liber, pot fi dislocate din cauza unor traume, călătorii de lungă durată sau infecții ale căilor respiratorii superioare. Amețeala este de obicei declanșată de mișcări specifice ale capului, cum ar fi întoarcerea în pat sau ridicarea rapidă.

Greață și vărsături

Pacienții cu vertij se luptă adesea să își descrie simptomele cu acuratețe. Senzația de învârtire sau de mișcare poate fi însoțită de greață, vărsături, transpirație și mișcări anormale ale ochilor. Aceste simptome pot dura de la câteva minute până la câteva ore și pot apărea în episoade sau pot fi continue. Debutul vertijului este adesea legat de modificări ale poziției sau mișcării capului.

Cum este diagnosticat Vertijul?

Diagnosticarea vertijului implică un istoric amănunțit al pacientului și un examen fizic. De obicei, se efectuează o examinare completă a urechilor, nasului și gâtului (ORL), împreună cu o evaluare neurologică și a echilibrului. Scopul este de a determina dacă vertijul este central (legat de creier) sau periferic (legat de urechea internă). Mai multe teste sunt utilizate pentru a ajuta la diagnosticare:

• Testul Romberg : pacientul stă cu picioarele împreunate și cu ochii închiși. Dacă pacientul se simte instabil, poate indica o problemă cu sistemul nervos central.
• Testul Fukuda-Unterberger : pacientului i se cere să mărșăluiască pe loc cu ochii închiși timp de 30 de secunde. Dacă pacientul se aplecă sau se întoarce într-o parte, sugerează o problemă cu urechea internă.
• Testul Dix-Hallpike : Acest test este utilizat pentru a diagnostica BPPV. Capul pacientului este rotit cu 45 de grade în lateral, apoi înclinat înapoi și coborât cu aproximativ 30 de grade. Examinatorul observă mișcările oculare ale pacientului pentru semne de nistagmus (mișcări involuntare ale ochilor).
• Testul impulsului capului : pacientul se concentrează pe o țintă fixă, în timp ce examinatorul își mișcă ușor capul dintr-o parte în alta. Acest test evaluează funcția sistemului de echilibru al urechii interne.
• Testare vestibulară : Aceasta implică o serie de teste pentru a evalua funcția urechii interne. Ochelarii de protecție sunt folosiți pentru a monitoriza mișcările ochilor pe măsură ce pacientul urmărește o țintă în mișcare sau răspunde la apa caldă și rece injectată în canalul urechii.

În unele cazuri, testele imagistice, cum ar fi scanările CT sau RMN, pot fi necesare pentru a exclude problemele structurale ale creierului sau ale urechii interne.

Cum se tratează vertijul?

Vertijul este o afecțiune tratabilă, iar planul de tratament depinde de cauza de bază, de severitatea simptomelor și de istoricul medical al pacientului. Opțiunile comune de tratament includ medicamente, terapie fizică, intervenții chirurgicale și modificări ale stilului de viață.

Pentru vertijul pozițional paroxistic benign (BPPV) , care este cel mai frecvent tip de vertij, tratamentul implică adesea manevre de repoziționare, cum ar fi manevrele Epley, Semont sau Barbecue. Aceste manevre ajută la mutarea cristalelor dislocate înapoi în poziția lor corectă în urechea internă. De obicei, medicamentele nu sunt recomandate înainte de a efectua aceste manevre.

Pentru alte cauze de vertij, tratamentul poate include:

• Medicamente : pot fi prescrise medicamente pentru a reduce amețelile, greața sau inflamația.
• Injecții în ureche : în unele cazuri, injecțiile în ureche pot fi utilizate pentru a trata afecțiuni precum boala Meniere.
• Reabilitarea echilibrului : exercițiile de kinetoterapie pot ajuta la îmbunătățirea echilibrului și la reducerea simptomelor de vertij.
• Chirurgie : În cazuri rare, intervenția chirurgicală poate fi necesară pentru a aborda problemele structurale ale urechii interne sau ale creierului.

La ce ar trebui să acorde atenție celor cu vertij?

• Somnul : Somnul neregulat sau insuficient poate exacerba simptomele de vertij. Este esențial să mențineți un program regulat de somn și să vă asigurați o odihnă adecvată.
• Managementul stresului : Nivelurile ridicate de stres pot avea un impact negativ asupra sistemului imunitar și pot declanșa vertij. Reducerea stresului prin tehnici de relaxare sau modificări ale stilului de viață poate ajuta la gestionarea simptomelor.
• Dieta : o dietă sănătoasă, bogată în alimente proaspete și săracă în alimente procesate, sărate sau grase, poate susține sănătatea generală și poate reduce riscul de vertij. Menținerea nivelurilor adecvate de vitamine și minerale, în special vitamina D, este de asemenea importantă.
• Hidratarea : Menținerea hidratată este esențială, dar este recomandabil să evitați cofeina, alcoolul și fumatul, deoarece acestea pot agrava simptomele de vertij.
• Activitate fizică : După tratamentul cu vertij, este important să evitați sporturile intense sau mișcările bruște care ar putea declanșa amețeli.

Cum să tratăm vertijul?

Pe lângă tratamentele medicale, există mai multe ajustări ale stilului de viață care pot ajuta la gestionarea simptomelor de vertij:

• Mișcă-te încet : atunci când stai în picioare sau întorci capul, fă-o încet pentru a evita declanșarea amețelii.
• Ridicați-vă capul : Dormitul cu capul ușor ridicat poate ajuta la reducerea simptomelor de vertij.
• Creați un mediu calm : în timpul unui atac de vertij, așezarea într-o cameră liniștită și întunecată poate ajuta la atenuarea senzației de rotire.
• Rămâi hidratat : bea multă apă poate ajuta la reducerea frecvenței și severității atacurilor de vertij.

Întrebări frecvente despre Vertigo

Ce este boala Vertij?

Vertijul este o afecțiune care face ca o persoană să se simtă ca și cum împrejurimile se învârtesc, chiar și atunci când sunt staționare. Este adesea cauzată de o perturbare a sistemului de echilibru al urechii interne.

Cum se simte Vertigo?

Vertigo simte că lumea se învârte în jurul tău, fie de sus în jos, fie dintr-o parte în alta. Această senzație poate fi dezorientată și poate face dificil să stai în picioare sau să mergi.

Vertigo dispare de la sine?

În multe cazuri, vertijul se rezolvă de la sine. Cu toate acestea, dacă simptomele sunt severe sau frecvente, este important să solicitați asistență medicală pentru a gestiona starea și a preveni episoadele viitoare.

Vertijul este o boală permanentă?

Vertijul nu este întotdeauna permanent. În timp ce unele cazuri pot recidiva, altele pot fi gestionate eficient cu tratament. Probabilitatea de recidivă depinde de cauza de bază.

Care este diferența dintre amețeli și vertij?

Amețeala este un termen general care se poate referi la amețeli sau un sentiment de instabilitate. Vertijul, pe de altă parte, este un tip specific de amețeli, caracterizat printr-o senzație de învârtire.

Care este relația dintre urechea internă și vertij?

Urechea internă joacă un rol crucial în menținerea echilibrului. Când cristalele minuscule din urechea internă devin dislocate, ele pot perturba sistemul de echilibru, ducând la vertij.

Vertijul cauzează pierderea echilibrului?

Da, vertijul cauzează adesea o pierdere a echilibrului, deoarece senzația de învârtire poate îngreuna starea în picioare sau mersul.

Cât durează un atac de vertij?

Un atac de vertij poate dura de la câteva secunde la câteva ore, în funcție de cauza și severitatea afecțiunii.

Vertijul este o boală neurologică?

Vertijul central este legat de probleme neurologice, în timp ce vertijul periferic este cauzat de obicei de probleme la nivelul urechii interne.

Cum să scapi de Vertigo acasă?

În timpul unui atac de vertij, este important să vă așezați, să închideți ochii și să evitați mișcările bruște. Folosirea unei perne înalte în timpul somnului poate ajuta, de asemenea, la reducerea simptomelor.

Ce departament se ocupă de Vertigo?

Pacienții cu vertij sunt de obicei evaluați de un specialist în urechi, nas și gât (ORL) sau un neurolog, în funcție de cauza suspectată.

Există un tratament pentru vertij?

Da, vertijul poate fi tratat prin diverse metode, inclusiv manevre de repoziționare, medicamente și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale.

Ar trebui persoanele cu vertij să acorde atenție la ceea ce mănâncă?

Da, este recomandabil ca pacienții cu vertij să evite stimulente precum cofeina și alcoolul și să mențină o dietă sănătoasă pentru a susține bunăstarea generală.

Vertijul provoacă dureri de cap?

Durerile de cap pot apărea la pacienții cu vertij, în special în cazuri de stres sau tensiune musculară. Vertijul migrenos, un tip rar de vertij, este adesea asociat cu dureri de cap.

Apare vertijul din cauza tristeții?

Deși tristețea sau anxietatea pot exacerba simptomele de vertij, ele nu sunt cauze directe. Cu toate acestea, stresul emoțional poate contribui la apariția vertijului în unele cazuri.

Cine este cel mai probabil să se confrunte cu vertij?

Vertijul poate apărea la orice vârstă, dar este mai frecvent la persoanele de peste 65 de ani. Poate apărea și în timpul sarcinii sau la persoanele cu antecedente de infecții ale urechii.

Alte boli declanșează vertij?

Da, alte afecțiuni, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul sau anxietatea pot declanșa sau agrava simptomele de vertij.

Ce ar trebui făcut în atacurile Vertigo?

În timpul unui atac de vertij, este important să vă mutați într-o zonă sigură, să vă așezați, să închideți ochii și să încercați să rămâneți calm până când senzația trece.

Vertijul este ereditar?

Vertijul nu este direct ereditar, dar factorii genetici pot crește riscul de a dezvolta anumite afecțiuni care pot duce la vertij.

Cum apare vertijul?

Vertijul apare atunci când sistemul de echilibru din urechea internă sau creier este perturbat. Mecanismul specific depinde de cauza de bază.

Apare greața cu vertij?

Da, greața este un simptom comun al vertijului și poate persista chiar și după ce amețelile dispar.

Stresul provoacă vertij?

Stresul poate declanșa vertij la unele persoane, afectând sistemul de echilibru al urechii interne sau provocând modificări hormonale care afectează echilibrul.