Inima, un organ muscular vital, este situată în cutia toracică, ușor la stânga liniei mediane a toracelui. Această centrală se contractă de aproximativ 100.000 de ori pe zi, pompând aproximativ 8.000 de litri de sânge în tot corpul. La bărbați, inima cântărește aproximativ 340 de grame, în timp ce la femei, cântărește între 300 și 320 de grame. Orice perturbare a structurii inimii poate duce la diferite afecțiuni ale inimii, inclusiv boli valvulare, tulburări miocardice, probleme legate de arterele coronare, cum ar fi atacuri de cord sau boli inflamatorii ale inimii.
Infarcturile și accidentele vasculare cerebrale se numără printre principalele cauze de deces la nivel global. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că până în 2030, bolile cardiovasculare vor aduce 23,6 milioane de vieți anual.
Ce este un atac de cord?
Un atac de cord , denumit medical infarct miocardic, apare atunci când fluxul de sânge către mușchiul inimii este obstrucționat din cauza blocării sau îngustării severe a arterelor coronare, care furnizează oxigen și nutrienți inimii. În fiecare moment în care țesutul cardiac este lipsit de un flux sanguin adecvat crește riscul de deteriorare ireversibilă.
O blocare bruscă a arterelor coronare poate împiedica mușchiul inimii să primească suficient oxigen, ceea ce duce la deteriorarea țesuturilor. Substanțele grase precum colesterolul se acumulează pe pereții arteriali, formând plăci. În timp, aceste plăci cresc, îngustând arterele și uneori crăpăndu-se. În aceste fisuri se pot forma cheaguri de sânge sau se pot desprinde plăcile, blocând complet artera și declanșând un atac de cord. Fără o intervenție promptă și adecvată, țesutul cardiac începe să moară, reducând eficiența de pompare a inimii și ducând potențial la insuficiență cardiacă. Numai în Turcia, 200.000 de oameni mor în fiecare an din cauza atacurilor de cord, o cifră de aproape 30 de ori mai mare decât decesele din accidente de circulație.
12 semne ale unui atac de cord
Cel mai frecvent simptom al unui atac de cord este durerea în piept, adesea descrisă ca o senzație grea, apăsătoare, ca și cum cineva stă pe piept. Această durere poate radia către brațul stâng, gât, umeri, abdomen, maxilar și spate, durând de obicei 10 până la 15 minute. Odihna sau medicamentele care conțin nitrați, care dilată arterele coronare, pot ameliora durerea. Alte simptome includ stres, amețeli, greață, dificultăți de respirație, oboseală și ritm neregulat al inimii. Prezentarea simptomelor de atac de cord poate varia, în special la femei.
Simptomele unui atac de cord pot fi rezumate după cum urmează:
- Durere în piept, presiune sau disconfort: Majoritatea pacienților cu atac de cord raportează durere sau disconfort în piept, deși nu toată lumea experimentează acest lucru. Unii descriu o senzație de strângere în piept, care poate veni și dispare. Aceste simptome indică adesea că mușchiul inimii nu primește suficient oxigen și necesită asistență medicală imediată.
- Durere referită: Durerea toracică poate radia către alte părți ale corpului, cum ar fi brațul stâng, umerii, spatele, gâtul sau maxilarul. Femeile pot avea, de asemenea, dureri în abdomenul inferior sau în piept. Durerea de spate este mai frecventă la femei decât la bărbați.
- Transpirația: transpirația excesivă, fără legătură cu activitatea fizică, poate semnala probleme cardiace. Unele persoane pot experimenta transpirații reci.
- Oboseală: Stresul intens al unui atac de cord poate provoca oboseală și slăbiciune extremă. Oboseala și dificultatea de respirație sunt mai frecvente la femei și pot persista luni de zile înainte de atac.
- Dificultăți de respirație: Dificultatea de a respira este un simptom cheie, deoarece inima se luptă să pompeze suficient sânge în timpul unei crize.
- Amețeli: amețelile și amețelile sunt frecvente la femei în timpul unui atac de cord și nu trebuie ignorate.
- Palpitații: o bătăi rapide sau neregulate ale inimii, adesea însoțite de anxietate, este un simptom comun. Unii oameni pot simți și palpitații în gât.
- Probleme digestive: Indigestia sau arsurile la stomac pot masca uneori simptomele atacului de cord, așa că se recomandă prudență.
- Umflarea picioarelor, picioarelor și gleznelor: retenția de lichid poate provoca umflarea extremităților inferioare, adesea un semn al agravării insuficienței cardiace.
- Bătăi rapide sau neregulate ale inimii: Bătăile rapide sau neregulate ale inimii, mai ales atunci când sunt însoțite de oboseală sau dificultăți de respirație, necesită atenție imediată.
- Tuse: o tuse persistentă, uneori cu sânge, poate indica un atac de cord din cauza acumulării de lichid în plămâni.
- Schimbări bruște în greutate: creșterea sau pierderea rapidă în greutate poate crește riscul unui atac de cord. Persoanele de vârstă mijlocie care câștigă 10% sau mai mult din greutatea lor într-o perioadă scurtă sunt expuse unui risc mai mare.
Simptome de atac de cord la femei
În timp ce bărbații sunt în general expuși unui risc mai mare de boli de inimă și pot suferi atacuri de cord la o vârstă mai fragedă, femeile prezintă adesea simptome non-clasice. Acestea pot include oboseală prelungită, tulburări de somn, anxietate și dureri de spate. Conștientizarea acestor simptome este crucială pentru depistarea precoce.
Care sunt tipurile de atacuri de cord?
Atacurile de cord, cunoscute și sub denumirea de sindrom coronarian acut (SCA), sunt clasificate în trei tipuri: STEMI, NSTEMI și spasm coronarian (angina instabilă). STEMI implică o blocare completă a unei artere coronare, ceea ce duce la leziuni semnificative ale țesutului cardiac. NSTEMI, pe de altă parte, implică un blocaj parțial și nu arată supradenivelarea segmentului ST pe un ECG. Atât STEMI, cât și NSTEMI sunt afecțiuni grave care pot provoca vătămări substanțiale inimii.
Spasmul coronarian sau angina instabilă este o formă mai puțin evidentă de atac de cord. Apare atunci când arterele coronare se contractă, reducând fluxul sanguin. Deși nu poate provoca daune permanente, crește riscul de viitoare atacuri de cord.
Care sunt cauzele unui atac de cord?
Cauza principală a unui atac de cord este acumularea de plăci grase în arterele coronare, o afecțiune cunoscută sub numele de ateroscleroză. Alte cauze includ cheaguri de sânge sau rupturi ale arterelor. Mai mulți factori de risc contribuie la această afecțiune:
- Fumatul: fumatul crește semnificativ riscul unui atac de cord, fumătorii având șanse de trei ori mai mari să sufere unul.
- Colesterol LDL ridicat: Nivelurile crescute de colesterol „rău” cresc riscul de atacuri de cord. Evitarea alimentelor bogate în colesterol, cum ar fi carnea roșie, alimentele prăjite și produsele lactate bogate în grăsimi, poate ajuta la reducerea acestui risc.
- Diabet zaharat: Pacienții diabetici prezintă un risc mai mare de infarct miocardic din cauza leziunilor vasculare și a creșterii coagularii sângelui.
- Hipertensiune arterială: Tensiunea arterială crescută tensionează inima și crește riscul unui atac de cord.
- Vârsta: Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, arterele lor devin mai predispuse la deteriorare, crescând riscul de atacuri de cord.
- Sex: Bărbații și femeile aflate în postmenopauză prezintă un risc mai mare din cauza efectelor protectoare ale estrogenului la femeile aflate în premenopauză.
- Obezitatea: Excesul de greutate contribuie la disfuncția vasculară și crește riscul de infarct miocardic.
- Istoricul familial: Un istoric familial de atacuri de cord crește riscul unei persoane.
- Markeri inflamatori: Nivelurile crescute de substanțe precum proteina C reactivă și homocisteina sunt asociate cu un risc mai mare de atacuri de cord.
Cum este diagnosticat un atac de cord?
Electrocardiograma (ECG) este unul dintre primele teste folosite pentru a diagnostica un atac de cord. Înregistrează activitatea electrică a inimii și poate dezvălui anomalii. De asemenea, pot fi efectuate teste de sânge pentru a detecta niveluri crescute de proteine precum troponina, care indică leziuni ale mușchiului inimii.
Testele imagistice, cum ar fi radiografiile toracice, ecocardiogramele, scanările CT sau RMN-urile pot fi utilizate pentru a evalua starea inimii. Angiografia este un instrument crucial de diagnostic și tratament, care permite medicilor să vizualizeze arterele blocate și să efectueze intervenții precum angioplastia sau plasarea stentului.
Care sunt metodele de tratament pentru un atac de cord?
Un atac de cord este o urgență medicală, iar tratamentul imediat este esențial. Cele mai multe decese apar în primele ore după un atac, astfel încât diagnosticul și intervenția promptă sunt critice. Tratamentele de urgență includ medicamente pentru subțierea sângelui și proceduri precum angioplastia sau operația de bypass.
Managementul pe termen lung implică schimbări ale stilului de viață, cum ar fi renunțarea la fumat, menținerea unei diete sănătoase, exerciții fizice regulate și gestionarea unor afecțiuni precum diabetul și hipertensiunea arterială. Controalele regulate și respectarea medicamentelor prescrise sunt, de asemenea, vitale pentru prevenirea viitoarelor atacuri de cord.
În concluzie, atacurile de cord sunt evenimente care pun viața în pericol, care necesită atenție imediată. Înțelegerea simptomelor, a factorilor de risc și a opțiunilor de tratament poate salva vieți și poate îmbunătăți rezultatele pentru cei expuși riscului.
Spitalul Erdem – Alegerea potrivită pentru sănătatea ta!