În fiecare lună, Comitetul de Pediatrie evaluează evoluțiile recente în cercetarea obezității infantile pentru a informa profesioniștii din domeniul sănătății. Această ediție analizează modul în care nutriția, încadrată în disciplina medicinei culinare, poate servi ca o metodă eficientă și de durată pentru gestionarea greutății și îmbunătățirea rezultatelor sănătății în rândul copiilor și adolescenților.
Prezentare generală a articolului
Această actualizare se concentrează asupra modului în care strategiile dietetice individualizate – în special cele bazate pe principiile medicinei culinare – pot fi aplicate pentru a trata obezitatea. Acesta acoperă diverse abordări susținute de dovezi, cum ar fi ajustările macronutrienților, structurarea mesei și modelele dietetice bine cercetate, inclusiv dietele mediteraneene și DASH. Articolul discută, de asemenea, metode de reducere a aportului caloric, promovând în același timp stabilitatea greutății pe termen lung.
Revizuire aprofundată
Pe măsură ce februarie sărbătorește dragostea, mulți caută modalități speciale de a prețui timpul alături de cei dragi. Imaginați-vă, în loc de întâlnirea obișnuită la cină, să petreceți timp de calitate cu medicul dumneavoastră – să alegeți produse proaspete, să gătiți împreună o masă sănătoasă și să învățați cum mâncarea poate fi atât o încântare, cât și un instrument pentru sănătate.
Aceasta este esența medicinei culinare – o disciplină care integrează abilitățile de gătit cu cunoștințele clinice de nutriție. Cercetările arată că implicarea în educație practică culinară poate reduce cheltuielile cu alimentele, poate îmbunătăți cunoștințele nutriționale și crește încrederea în menținerea unei diete echilibrate.
Obezitatea poate părea o afecțiune descurajantă de abordat, dar este important să ne amintim că schimbările mici, atent, cum ar fi modificarea a ceea ce și cum mâncăm, pot avea un impact profund. După cum a remarcat celebrul Neil Armstrong: „Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire”. De asemenea, modificarea unei diete poate deveni un progres monumental în gestionarea obezității.
Articolul prezentat în această lună oferă o trecere în revistă a studiilor găsite în PubMed, concentrându-se pe strategiile alimentare în îngrijirea obezității. Planificarea eficientă a nutriției trebuie adaptată nevoilor fiecărui individ, luând în considerare vârsta, stilul de viață, mediul cultural, preferințele alimentare și orice probleme medicale existente.
Reducerea calorică și echilibrul de macronutrienți
Un obiectiv fundamental al intervenției dietetice este reducerea aportului total de energie. Ajustarea proporției și calității macronutrienților joacă un rol esențial în influențarea sației, a aderenței și a sănătății metabolice.
-
Aportul caloric sugerat:
- Femei: ~1500 kcal/zi
- Bărbați: 1500–1800 kcal/zi
-
Distribuția standard a macronutrienților:
- Carbohidrați: 45-65%
- Grăsimi: 20-35%
- Proteine: 10-15%
-
Diete bogate în proteine:
- Proteinele reprezintă 20-30% din caloriile zilnice
- Sprijină o mai bună sațietate și ajută la menținerea masei slabe în timpul pierderii în greutate
-
Diete cu indice glicemic scăzut (IG):
- Recomandat pentru boli cronice precum diabetul de tip 2 și afecțiunile cardiovasculare
- Creșterea sațietății, răspunsurile moderate la insulină și îmbunătățirea sensibilității la insulină
-
Alimente bogate în fibre:
- Fibrele solubile (vâscoase) în special ajută la reglarea foametei prin îngroșarea conținutului de alimente din stomac, încetinind digestia și influențând hormonii legați de sațietate.
-
Diete cu conținut scăzut de carbohidrați:
- 20-45% din caloriile zilnice din carbohidrați
- Tind să stăpânească foamea și să sporească plenitudinea
- Poate provoca reacții adverse precum constipație, dureri de cap și crampe musculare
-
Diete cu conținut scăzut de grăsimi:
- Mai puțin de 30% din totalul caloriilor din grăsimi
- Poate îmbunătăți senzația de sațietate, susținând în același timp un deficit de calorii
Tipare preferate de alimentație
Anumite abordări dietetice bine studiate au demonstrat rezultate puternice în controlul greutății:
- Dieta mediteraneană
- Dieta DASH (Abordări dietetice pentru a opri hipertensiunea arterială)
Ora mesei joacă, de asemenea, un rol, deși constatările rămân amestecate. Diverse modele includ:
- Post în zile alternative
- 5:2 Post intermitent
- Mâncare cu restricții de timp (de exemplu, mâncare numai într-o fereastră de 8 ore)
Obiceiuri alimentare de evitat
Unele comportamente alimentare și tipuri de alimente sunt legate de rezultate slabe în greutate și ar trebui reduse la minimum:
-
Zaharuri adăugate și băuturi îndulcite cu zahăr:
- Fibre scăzute, digestia rapidă, densitatea calorică mare și palatabilitatea ridicată pot perturba semnalele de foame și pot promova supraalimentarea
-
Diete bogate în carbohidrați:
- Stimulează insulina, încurajează depozitarea grăsimilor și suprimă arderea grăsimilor, ceea ce poate scădea rata metabolică și poate promova creșterea în greutate
-
Diete bogate în grăsimi:
- Poate perturba flora intestinală, reduce metabolismul grăsimilor și poate suprima hormonii cheie care reglează apetitul, contribuind la rezistența la insulină și la creșterea apetitului
Strategii pentru menținerea greutății susținute
Menținerea pierderii în greutate implică mai mult decât să mănânci mai puțin – este vorba despre formarea unor obiceiuri consistente și sănătoase. O dietă echilibrată cu conținut scăzut de calorii, care include fructe, legume, grăsimi sănătoase, proteine slabe și cereale integrale este cheia. Acest lucru poate fi realizat prin:
- Pregătirea meselor acasă cu ingrediente proaspete, neprocesate
- Mananca mese mai mici, mai dese
- Nu sări peste micul dejun
Comportamentele de sprijin includ:
- Înregistrarea regulată a alimentelor
- Cântăriri săptămânale
- Rămâi activ fizic
Considerații la copii și adolescenți
Creșterea în exces în greutate în timpul copilăriei apare adesea dintr-o nepotrivire între aportul de calorii și cheltuielile. Intervențiile dietetice la copii necesită îngrijire suplimentară și supraveghere medicală, deoarece dietele restrictive sau la modă pot prezenta riscuri, inclusiv tulburări de alimentație.
Pentru mulți copii, în special în perioadele de creștere rapidă sau pubertate, accentul ar trebui să fie pe încetinirea creșterii în greutate, mai degrabă decât pe pierderea imediată în greutate. Cercetările care urmăresc obiceiurile pe termen lung arată că creșterea în greutate este adesea legată de alimente precum margarina, carnea aluată, cartofii prăjiți, deserturile și băuturile dulci. Programele din cadrul școlilor au demonstrat efecte pozitive prin îmbunătățirea calității nutriționale a meselor disponibile.
Gânduri finale
Cele mai eficiente strategii alimentare sunt cele care pot fi susținute pe termen lung. Evidențierea alimentelor integrale, reducerea consumului de produse ultraprocesate și creșterea aportului de micronutrienți pot promova saturația, susține pierderea în greutate și ajută la menținerea unei greutăți corporale sănătoase.