EnglishIncontinența urinară se referă la incapacitatea de a controla eliberarea de urină, ceea ce duce la scurgeri involuntare. Poate varia de la scurgeri ocazionale în timpul activităților precum tusea sau strănutul până la pierderea completă a controlului vezicii urinare. În timp ce incontinența urinară poate afecta persoane de toate vârstele, este mai frecventă la adulții în vârstă.
Tipuri de incontinență urinară
Incontinența urinară poate fi clasificată în diferite tipuri: Incontinența de efort apare atunci când activitățile fizice precum tusea, strănutul sau ridicarea crește presiunea asupra vezicii urinare, provocând scurgeri de urină. Incontinența de urgență, cunoscută și sub denumirea de vezică hiperactivă, implică o nevoie bruscă și intensă de a urina, urmată adesea de pierderea involuntară de urină. Incontinența de preaplin apare atunci când vezica urinară nu se golește complet, ceea ce duce la driblinguri constante sau la cantități mici frecvente de urină. Incontinenta functionala rezulta din deficiente fizice sau cognitive care impiedica ajungerea la timp la baie. Incontinența mixtă implică o combinație de două sau mai multe tipuri de incontinență.
Cauzele incontinenței urinare
Mai mulți factori contribuie la incontinența urinară, inclusiv îmbătrânirea, sarcina, nașterea, menopauza, problemele de prostată, tulburările neurologice și anumite medicamente.
Diagnosticul incontinenței urinare
Diagnosticarea incontinenței urinare implică consultarea unui furnizor de asistență medicală, care va evalua istoricul medical, simptomele și obiceiurile de viață. Testele pot include examinări fizice, analize de urină și teste ale funcției vezicii urinare pentru a identifica tipul și cauza incontinenței.
Cum se tratează incontinența urinară?
Opțiunile de tratament pentru incontinența urinară includ: intervenții comportamentale și de stil de viață, cum ar fi exerciții pentru podeaua pelvină, antrenamentul vezicii urinare și excursii programate la toaletă. Medicamente precum medicamentele antimuscarinice și agoniştii beta-3 pentru a gestiona activitatea vezicii urinare. Dispozitive medicale precum pesarele pentru susținerea vezicii urinare și reducerea incontinenței de efort. Tehnici de kinetoterapie, inclusiv biofeedback și stimulare electrică, pentru întărirea mușchilor pelvieni. Proceduri chirurgicale cum ar fi implantarea slingului, suspendarea gâtului vezicii urinare sau plasarea sfincterului urinar artificial pentru cazurile severe. Modificări ale stilului de viață, cum ar fi menținerea unei greutăți sănătoase, evitarea iritanților vezicii urinare și renunțarea la fumat, pentru a îmbunătăți sănătatea vezicii urinare.
Poate fi prevenită incontinența urinară?
Deși nu toate cazurile pot fi prevenite, riscul de incontinență urinară poate fi redus prin: Practicarea exercițiilor pentru podeaua pelvină pentru a întări controlul vezicii urinare. Menținerea unei greutăți sănătoase pentru a minimiza presiunea asupra vezicii urinare. Rămâneți hidratat, evitând în același timp consumul excesiv de lichide înainte de culcare. Evitați iritanții vezicii urinare precum cofeina și alcoolul. Gestionarea afecțiunilor cronice precum diabetul și tusea cronică care pot contribui la incontinență.
Spitalul Erdem – Alegerea potrivită pentru sănătatea ta!