Actualizare Cercetare Pediatrică | Factori de risc matern și perinatali pentru boala hepatică grasă nonalcoolică pediatrică

Rezumatul articolului

Boala hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice (MASLD) reprezintă principala formă de boală hepatică cronică la nivel mondial, în special legată de obezitate și dereglarea insulinei, iar incidența acesteia este în creștere constantă în rândul populației pediatrice. Factorii influenți din viața timpurie, inclusiv greutatea mamei înainte de sarcină, starea diabetului gestațional și practicile de hrănire a sugarului, apar ca componente cheie în modelarea riscului unui copil pentru MASLD. Aceste constatări subliniază urgența cercetării extinse și a strategiilor proactive care vizează prevenire.

Revizuirea articolului

Recunoscută anterior ca boală hepatică grasă nonalcoolică (NAFLD), boala hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice (MASLD) este acum afecțiunea hepatică cronică predominantă la nivel global, afectând aproximativ un sfert din populație. Este definită de acumularea excesivă de lipide în celulele hepatice și poate evolua către forme mai periculoase, cum ar fi steatohepatita metabolică asociată (MASH), cicatricile hepatice și, în cele din urmă, ciroza. Această boală este asociată în mod obișnuit cu obezitatea și rezistența la insulină și crește în mod independent probabilitatea de evenimente cardiovasculare. La copii, MASLD este cea mai frecvent diagnosticată afecțiune hepatică, cu prevalență semnificativ mai mare în rândul celor cu exces de greutate – evidențiind etiologia sa complexă, modelată atât de influențele moștenite, cât și de cele ale mediului.

Teoria cunoscută sub numele de „originele dezvoltării sănătății și bolii” sugerează că expunerile în uter și la începutul vieții pot avea un impact profund și de durată asupra susceptibilității cuiva la boli metabolice mai târziu în viață. Factori precum un indice de masă corporală (IMC) matern ridicat, diabetul în timpul sarcinii și nașterea mică pentru vârsta gestațională (SGA) sau prematur sunt legați de riscuri crescute de a dezvolta probleme metabolice cronice. În schimb, alăptarea a fost identificată ca oferind potențial o apărare împotriva bolilor precum MASLD. Cu toate acestea, căile biologice care leagă aceste influențe timpurii cu boala hepatică rămân în mare parte neclare.

Pentru a explora această relație în continuare, a fost efectuată o revizuire sistematică pentru a evalua dacă diferiți factori prenatali și perinatali contribuie la dezvoltarea MASLD la indivizii între naștere și 25 de ani. Analiza a analizat 33 de studii care acoperă diferite regiuni globale, încorporând diverse instrumente de diagnostic pentru MASLD, cum ar fi imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) cu evaluarea grăsimii hepatice și ultrasunete asociate cu elastografie.

Perspectivele cheie din recenzie includ:

• IMC matern înainte de sarcină, în special atunci când depășește 25 sau 30, în funcție de criteriile de studiu, a fost puternic și constant legat de o probabilitate mai mare de MASLD la copiii lor. Mai exact, adolescenții cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani născuți din femei supraponderale sau obezitate au avut o șansă de aproximativ 2,45 ori mai mare de a dezvolta această afecțiune.
• Asocierea dintre diabetul matern matern (atât preexistent, cât și dezvoltat în timpul sarcinii) și MASLD a fost mai puțin definitivă. În timp ce mai multe studii au sugerat o corelație, altele nu au găsit nicio legătură semnificativă.
• S-a observat că alăptarea, în special atunci când este continuată timp de șase luni sau mai mult, oferă un anumit grad de protecție. Deși tendința generală nu a fost robustă din punct de vedere statistic, a existat o constatare semnificativă: copiii cu MASLD care au fost alăptați au fost semnificativ mai puțin probabil să progreseze la MASH. Șansele de a avea MASH au fost dramatic mai mici la copiii alăptați (OR 0,04 și 0,37, p < 0,05), sugerând că, deși alăptarea ar putea să nu prevină MASLD, ar putea încetini sau preveni agravarea bolii.
• Rolul caracteristicilor nașterii, cum ar fi nașterea precoce sau cu greutate mică la naștere (SGA) în influențarea riscului de MASLD rămâne incert. Unele dovezi au indicat un risc crescut atunci când creșterea rapidă urmează o naștere SGA, dar, în general, concluziile au fost tulburate de metodologii inconsistente, număr limitat de studii și criterii de diagnostic variabile.

Aceste observații arată clar că este nevoie de investigații mai riguroase pentru a determina exact modul în care expunerile timpurii modelează riscul MASLD. Cu toate acestea, dovezile susțin deja susținerea pentru o greutate mai sănătoasă a mamei înainte de concepție și încurajarea alăptării ca intervenții potențial valoroase pentru a reduce probabilitatea de MASLD la copii.