Insulina și creșterea în greutate: o perspectivă cuprinzătoare

Insulina rămâne o piatră de temelie în gestionarea diabetului zaharat de tip 1 și de tip 2. Cu toate acestea, unul dintre efectele secundare raportate cel mai frecvent este creșterea în greutate. Acesta poate fi un punct de îngrijorare pentru mulți pacienți, fie din motive cosmetice, fie din cauza implicațiilor asupra sănătății. De fapt, cercetările publicate în Diabetes Obesity and Metabolism din 2007 avertizează că creșterea în greutate asociată cu terapia cu insulină poate fi substanțială și poate avea un impact negativ asupra sănătății cardiovasculare.

Pentru persoanele care urmează tratament cu insulină, creșterea neintenționată în greutate poate duce la nemulțumire cu regimul lor terapeutic. Unii ar putea chiar să ezite să înceapă administrarea de insulină din cauza temerilor înrădăcinate în relatările personale sau a neînțelegerilor cu privire la efectele sale secundare. Prin urmare, este esențial să se exploreze această legătură mai profund și să se ofere o comunicare clară și de sprijin cu pacienții cu privire la această problemă.

De ce insulina poate duce la creșterea în greutate

Administrarea externă a insulinei, în special la persoanele cu diabet de tip 2 care prezintă deja rezistență la insulină, poate intensifica un nivel deja ridicat de insulină circulantă (o afecțiune cunoscută sub numele de hiperinsulinemie). În astfel de cazuri, organismul se luptă să stocheze eficient glucoza sub formă de glicogen. În schimb, o mare parte din glucoză este transformată în grăsime printr-un proces numit lipogeneză de novo. Această schimbare metabolică contribuie la creșterea stocării de grăsimi și la creșterea ulterioară în greutate.

Un alt factor este hipoglicemia, care stimulează adesea foamea, ceea ce duce la un consum crescut de calorii – un răspuns bine documentat la utilizarea insulinei (MacKay et al. 1940; Lotter & Woods 1977). Pacienții mănâncă frecvent pentru a contracara nivelul scăzut de zahăr din sânge, chiar înainte să apară, un comportament cunoscut sub numele de „gustări defensive”.

În unele cazuri, utilizarea insulinei poate acorda din neatenție pacienților o libertate percepută de a relaxa restricțiile alimentare. Alții pot pur și simplu să-și recapete greutatea pe care au pierdut-o înainte de diagnosticare. Predispozițiile genetice pot influența, de asemenea, cât de mult se câștigă în greutate în timpul terapiei cu insulină. Suportul nutrițional și ghidul alimentar structurat pot ajuta la atenuarea acestor tendințe.

Gradul de creștere în greutate cu insulină

Gradul în care insulina contribuie la creșterea în greutate variază foarte mult de la o persoană la alta. Un studiu special a monitorizat 2.179 de adulți pe o perioadă de 12 luni pentru a urmări modificările greutății corporale și factorii asociați. Rezultatele, publicate în Diabetes Care , au arătat că, în medie, participanții s-au îngrășat cu 1,78 kilograme, cu aproape un sfert luând peste 5 kilograme. Creșterea mai mare în greutate a fost asociată în special cu valori inițiale mai ridicate ale A1C, doze mai mari de insulină și niveluri inițiale mai scăzute ale IMC.

În mod similar, un articol din Diabetes Obezity and Metabolism a raportat că terapia cu insulină la pacienții cu diabet de tip 2 duce adesea la o creștere a greutății între 3 și 9 kilograme în primul an – în primul rând datorită creșterii masei de grăsime.

Variații ale creșterii în greutate în funcție de tipul de insulină

Tipul de insulină utilizat de un pacient poate afecta probabilitatea și gradul de creștere în greutate. Analogii de insulină bazală par să prezinte un risc mai scăzut de creștere în greutate în comparație cu opțiunile mai vechi de insulină umană. Acești analogi mai noi mențin un model de eliberare mai stabil și prezintă un risc mai mic de a provoca scăderea zahărului din sânge în timpul nopții.

Dintre insulinele bazale, unele studii sugerează că insulina detemir (Levemir) are ca rezultat o creștere în greutate mai mică decât insulina glargin (Lantus Solostar, Basaglar KwikPen, Toujeo SoloStar).

Strategii pentru a aborda creșterea în greutate asociată cu insulină

Când inițiezi sau continuă terapia cu insulină, este esențial să monitorizezi și să gestionezi în mod activ modificările în greutatea corporală a pacientului. O abordare pe mai multe direcții poate îmbunătăți rezultatul general al tratamentului pacientului.

Pregătiți pacienții pentru ce să se aștepte

Este important să aveți conversații sincere cu pacienții despre potențiala creștere în greutate, explicând de ce s-ar putea întâmpla. Înțelegerea grijilor lor și manifestarea empatiei contribuie foarte mult la construirea încrederii și a cooperării.

Promovați alimentația sănătoasă și activitatea fizică

Educarea pacienților cu privire la modul în care alegerile lor alimentare și nivelul de activitate fizică le afectează starea este esențială. Oferirea de sfaturi specifice despre ce să mănânci și când să mănânci poate fi extrem de benefică. În ceea ce privește activitatea fizică, Asociația Americană de Diabet recomandă integrarea în rutină atât a exercițiilor cardiovasculare, cât și a celor de rezistență.

Subliniați aderarea la planul prescris

Respectarea regimului de insulină prescris este esențială. Pacienții trebuie avertizați să nu reducă sau să întrerupă niciodată administrarea de insulină fără sfatul medicului, chiar dacă sunt îngrijorați de creșterea în greutate.

Luați în considerare medicamente suplimentare atunci când este potrivit

Combinarea insulinei cu alte medicamente este frecventă. De exemplu, metformina este de obicei bine tolerată și poate ajuta la reducerea greutății corporale. Agoniştii receptorilor GLP-1 sunt o altă opţiune care poate ajuta. Orice ajustări sau completări ale planului de medicație al pacientului trebuie supravegheate îndeaproape, mai ales pentru că pot influența cerințele de dozare a insulinei.

Întrebări frecvente despre insulină și creșterea în greutate

De ce insulina îngreunează pierderea în greutate?

Începerea cu insulină poate complica eforturile de a gestiona greutatea, mai ales dacă pacienții nu își ajustează dieta și nivelurile de activitate în consecință. O dietă bogată în carbohidrați simpli, dar lipsită de fibre poate crește nivelul de insulină și glucoză, declanșând foamea. Acest lucru, combinat cu o alimentație defensivă pentru a evita scăderea zahărului din sânge, poate duce la supraalimentare.

Cum afectează nivelul zahărului din sânge greutatea corporală la diabetici?

Nivelurile fluctuante de glucoză sunt strâns legate de greutatea corporală. Nivelul ridicat de zahăr din sânge se corelează adesea cu creșterea în greutate, în special la persoanele predispuse la rezistență la insulină. Gestionarea zahărului din sânge prin decizii alimentare inteligente ajută la stabilizarea nivelurilor de energie și a aportului caloric, susținând în cele din urmă atât controlul greutății, cât și reglarea glucozei.

Pot fi utilizați agoniştii GLP-1 alături de insulină?

Da, deși există câteva considerații. Medicamente precum Wegovy și Ozempic pot crește riscul de hipoglicemie atunci când sunt utilizate cu insulină. Cu toate acestea, coadministrarea este posibilă. Potrivit revistei Drugs , atunci când se adaugă un agonist al receptorului GLP-1, doza de insulină ar trebui redusă – de obicei cu aproximativ 20% – în special dacă HbA1c al pacientului este deja la sau sub 8%.