GRIPĂ (INFLUENZĂ)

CAUZA GRIPEI: VIRUȘURILE GRIPALE

Gripa este cauzată de două tipuri principale de virusuri gripale: tipul A și tipul B. Printre acestea, tipul A este cunoscut pentru declanșarea unor focare extinse și este capabil să infecteze nu numai oamenii, ci și animale precum porcii, caii și păsările. Tipul B, pe de altă parte, infectează doar oamenii și este, în general, asociat cu focare mai localizate. Gripa A include, de asemenea, subtipuri care afectează predominant animalele; o variantă binecunoscută este gripa aviară. Deși transmiterea unor astfel de tulpini la oameni a fost din punct de vedere istoric rară, potențialul ca aceste virusuri să provoace pandemii rămâne o preocupare serioasă în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății.

SIMPTOME ȘI INDICAȚII ALE GRIPEI

După o scurtă perioadă de incubație de una până la două zile, simptomele gripei apar de obicei brusc. Aceste simptome includ febră mare (de obicei între 38°C și 41°C), dureri de cap, oboseală extremă, tuse seacă, dureri în gât, secreții nazale și dureri musculare. Febra dispare adesea după 3 până la 5 zile, dar senzațiile de oboseală și slăbiciune generală pot persista mai mult. La majoritatea persoanelor sănătoase, simptomele dispar în decurs de o săptămână. Cu toate acestea, gripa poate duce la complicații severe și chiar letale la persoanele cu sistem imunitar slăbit, afecțiuni preexistente, vârstnici și copii mici. Una dintre cele mai frecvente complicații este pneumonia, care poate rezulta fie din infecția virală în sine, fie ca o infecție bacteriană secundară.

DISTINCȚIA ÎNTRE GRIPĂ DE RĂCEALA COMUNĂ

Deși gripa și răceala comună sunt ambele boli virale care afectează sistemul respirator, ele diferă semnificativ în ceea ce privește simptomele și severitatea. Răceala este cauzată de o gamă largă de virusuri – peste o sută de tipuri cunoscute – ceea ce explică de ce indivizii pot răci frecvent. Diferența caracteristică dintre cele două este prezența febrei în gripă, care este de obicei absentă în cazul unei răceli obișnuite. Mai mult, în timp ce simptomele răcelii sunt în general ușoare și permit persoanelor să își continue activitățile zilnice, simptomele gripei pot fi suficient de intense pentru a ține pe cineva la pat. În ciuda unor suprapuneri – cum ar fi congestia nazală, durerile în gât și tusea – impactul general al gripei este mult mai debilitant.

CUM SE RĂSPÂNDEȘTE GRIPA

Gripa este extrem de contagioasă și se transmite în principal prin picături transmise prin aer atunci când o persoană infectată tușește sau strănută. Aceste picături pot rămâne suspendate în aer timp de ore întregi și pot infecta alte persoane care le inhalează. Gripa se poate răspândi și indirect – prin suprafețe sau obiecte contaminate de virus. Când cineva atinge o suprafață contaminată și apoi își atinge fața, în special gura, nasul sau ochii, virusul poate pătrunde în organism. Contactul fizic, cum ar fi strângerile de mână, conversațiile apropiate (la o distanță de un metru) și săruturile, facilitează, de asemenea, răspândirea virusului. Locurile aglomerate, cum ar fi școlile și birourile, sunt medii cu risc deosebit de ridicat de transmitere.

GESTIONAREA ȘI TRATAREA GRIPEI

Tratamentul gripei nu implică de obicei antibiotice, deoarece acestea sunt ineficiente împotriva infecțiilor virale. Utilizarea greșită a antibioticelor poate duce la rezistență bacteriană, întârziind tratamentul adecvat și crescând costurile medicale. Acestea ar trebui prescrise numai dacă gripa duce la infecții bacteriene secundare, cum ar fi sinuzita, pneumonia sau infecțiile urechii. Copiii și adolescenții cu simptome de gripă ar trebui să evite aspirina, deoarece aceasta a fost asociată cu sindromul Reye – o afecțiune rară, dar gravă. Cea mai bună abordare a îngrijirii gripei include odihnă suficientă, hidratare și utilizarea de medicamente care vizează ameliorarea simptomelor precum febra și durerea. Medicamentele antivirale pot fi prescrise în unele cazuri, dar această decizie trebuie luată de un profesionist din domeniul sănătății. Monitorizarea complicațiilor este esențială, în special la persoanele vulnerabile.

MĂSURI PREVENTIVE ÎMPOTRIVA GRIPEI

Vaccinarea rămâne cea mai eficientă strategie de prevenire a gripei. În fiecare an, Organizația Mondială a Sănătății analizează natura schimbătoare a virusurilor gripale și recomandă tulpinile specifice care ar trebui incluse în vaccin. Vaccinurile recente conțin, în general, două variante de gripă A și una de gripă B. De exemplu, vaccinul din acest sezon include tulpini precum H1N1, H3N2 și un tip actual de gripă B. Atunci când vaccinul selectat se potrivește îndeaproape cu virusul circulant, nivelurile de protecție variază de la 50% la 80%. La adulții sănătoși, vaccinul oferă adesea o imunitate de peste 80% împotriva gripei A. Deși eficacitatea sa poate fi mai mică la vârstnici, acesta reduce totuși semnificativ severitatea bolii și decesele asociate.

Sezonul gripal în emisfera nordică atinge de obicei vârful în timpul iernii, așa că se recomandă administrarea vaccinului la începutul toamnei, de preferință în septembrie sau octombrie. Cu toate acestea, persoanele pot beneficia în continuare de vaccin dacă îl primesc mai târziu în timpul iernii, în special înainte de al doilea val de infecții din martie și aprilie. Vaccinul este recomandat nu numai persoanelor cu risc crescut de complicații legate de gripă, ci și oricărei persoane cu vârsta peste șase luni, fără alergie la ouă, care dorește să fie protejată.

Grupele de vaccinare recomandate includ:

• Adulți cu vârsta de 50 de ani și peste
• Rezidenții azilurilor de bătrâni sau ai unităților de îngrijire cronică
• Persoanele cu afecțiuni pulmonare sau cardiace cronice
• Copii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 18 ani care urmează un tratament pe termen lung cu aspirină
• Persoanele care suferă de probleme renale cronice
• Persoanele cu diabet zaharat
• Pacienți imunocompromiși, inclusiv cei cu cancer, HIV/SIDA sau cei care au primit transplant de organe, chimioterapie sau steroizi
• Femeile însărcinate
• Lucrătorii din domeniul sănătății, inclusiv medici, asistente medicale și personal spitalicesc