EnglishEpilepsia este o tulburare neurologică cronică caracterizată prin convulsii recurente. Apare atunci când activitatea normală a celulelor nervoase din creier este întreruptă sau întreruptă, provocând o mare varietate de simptome legate de convulsii.
Cauzele epilepsiei
Aproximativ jumătate dintre pacienții cu epilepsie dezvoltă boala fără o cauză de bază specifică. În unele cazuri, riscul de crize epileptice crește;
Epilepsie motivată în istorie familială
Unele tipuri de epilepsie pot apărea la mai mult de un membru al familiei, crescând probabilitatea unei componente genetice a acestor afecțiuni.
Epilepsie cauzată focal
Un accident vascular cerebral sau o tumoare pe creier poate provoca epilepsie; de fapt, accidentul vascular cerebral este principala cauză a epilepsiei la pacienții cu vârsta peste 35 de ani.
Traumatism cerebral Epilepsie motivată
Traumatismele cerebrale în timpul sportului sau într-un accident de mașină sau din orice alt motiv poate provoca epilepsie.
Infecții virale cauzate de epilepsie
Anumite infecții virale, inclusiv meningita, encefalita virală și SIDA, pot duce la epilepsie.
Probleme de dezvoltare
Persoanele cu autism, neurofibromatoză și alte tulburări de dezvoltare sunt mai susceptibile de a avea epilepsie.
Leziuni cerebrale fetale
Bebelușii cu leziuni cerebrale în timpul dezvoltării fetale – lipsă de oxigen, alimentație maternă inadecvată, infecție sau traumatisme – predispun la epilepsie.
Simptome de epilepsie
- Mișcări incontrolabile de smucire ale brațelor și picioarelor
- Pierderea cunoștinței sau pierderea conștiinței
- Confuzie temporară sau simptome psihice
Ce sunt convulsii în epilepsie?
Neuronii care trimit informații către creier și corp pot crește la niveluri ridicate. Acesta este ceea ce provoacă convulsii.
Criza se definește în general prin mișcarea de scuturare. Uneori pacientul poate cădea și rămâne nemișcat. Pe de altă parte, uneori nu există nicio modalitate de a înțelege când cineva are o criză.
Există diferite tipuri de convulsii. Ele pot fi distinse prin simptomele convulsive.
Tipuri de simptome
Experții clasifică crizele în două grupuri de bază. Acestea sunt:
- Convulsii focale
- Convulsii generalizate
Convulsii focale
Crizele focale sunt un tip de convulsii care afectează doar o parte a creierului. Aproximativ 60% dintre persoanele cu epilepsie suferă de convulsii focale, potrivit unor surse de încredere.
- convulsii focalizate
- convulsii focale afectate de conștientizare
- focale spre convulsii tonico-clonice bilaterale
- crize gelastice și dacristice
Convulsii focalizate
Este un tip de convulsii pe care pacientul nu-și folosește conștiința. Principalele simptome sunt, în general, amorțeală, mișcări neobișnuite ale ochilor, halucinații, greață și transpirație.
Criză focală afectată de conștientizare
Acesta este tipul de criză focală prin care pacienții își pierd conștiința parțială. Simptomele pentru acest tip sunt convulsii sunt; incapacitatea de a răspunde, țipat, plâns sau râs, repetarea unor cuvinte sau fraze.
Convulsii tonice clonice focale spre bilaterale
Convulsii tonico-clonice focale spre bilaterale Când o criză focală afectată de conștientizare devine generalizată sau se răspândește în ambele părți ale creierului, apar convulsii tonico-clonice focale spre bilaterale. Anterior a fost cunoscută ca o criză secundară generalizată. Principalele simptome sunt; cădere, plâns, pierderea cunoștinței.
Convulsii gelastice și dacrystice
Hipotalamusul este baza pentru acest tip de convulsii. Gelastic este un fel de convulsii de râs involuntare, iar dacrystic este o convulsie de plâns involuntar.
Tipuri de convulsii generalizate
Există 7 tipuri diferite de convulsii generalizate.
- convulsii tonico-clonice generalizate (GTC)
- crize tonice
- crize clonice
- crize de absență
- convulsii mioclonice
- crize atone
- spasme infantile sau epileptice
Convulsii tonic-clonice generalizate (GTC)
Cunoscute și sub denumirea de criză de grand mal, crizele tonico-clonice generalizate diferă de la convulsii tonico-clonice focale la cele bilaterale, începând din ambele părți ale creierului, nu doar pe o parte. Principalele simptome sunt; rigidizare musculară pierderea conștienței cădere pe podea, geamăt, plâns, geamăt, dificultăți de respirație.
Convulsii tonice
Singurul simptom al acestei crize este rigidizarea musculară. Poate apărea în timpul somnului, iar mușchii pot fi afectați sunt brațele și picioarele din spate.
Convulsii clonice
Doar smuciturile musculare sau mișcările clonice sunt implicate în aceste convulsii.
Convulsii de absență
Petit mal seizure este un alt nume pentru ea și este în general confundată cu visarea cu ochii deschiși. Este tipic să-l vezi la copii decât la adulți sau bebeluși.
Convulsii mioclonice
Este o smucitură bruscă a mușchilor pe ambele părți ale corpului. În general, durează 1-2 secunde.
Convulsii atonice
O criză atonică, cunoscută și sub numele de atac de picătură, apare atunci când tonusul muscular se pierde brusc. Simptome;
- căzând din poziţia în picioare
- căderea bruscă a capului
- incapacitatea de a răspunde
Spasme infantile sau epileptice
Constă în extinderea brațelor, picioarelor sau capului. Se observă în general la copiii mai mici de 2 ani. Dacă pacientul este un sugar, atunci se numește spasm infantil.
Tratamentul epilepsiei
Majoritatea persoanelor cu epilepsie pot fi tratate cu medicamente pentru epilepsie numite antiepileptice. Medicamentele sunt destinate opririi convulsiilor. Prin urmare, utilizarea regulată a medicamentelor este importantă. Deși terapia medicamentoasă este eficientă la majoritatea pacienților, este posibil să nu ofere efectul așteptat la unii pacienți. La acești pacienți, tratamente specifice pot fi aplicate afecțiunii de bază care le provoacă epilepsia pentru a o controla sau gestiona.
Există două tipuri de metode chirurgicale pentru epilepsie. Primul pas este eliminarea focarului epileptic. (chirurgie rezectivă).
A doua este metoda chirurgicală (chirurgie funcțională, chirurgie paliativă) care urmărește reducerea răspândirii, frecvenței și severității crizelor prin tăierea căilor de răspândire a convulsiilor.
La unii pacienți, un tratament numit „stimulator al nervului vag” poate fi de ajutor. Bateria plasată sub piept poate stimula nervul vag, ceea ce poate reduce crizele. O îmbunătățire semnificativă poate fi obținută la pacienții cu această metodă de tratament.
O altă opțiune de tratament este dieta ketogenă. Dieta se bazează pe principiul consumului de multe grăsimi pentru a ajuta la controlul convulsiilor.
Spitalul Erdem – Alegerea potrivită pentru sănătatea ta!