EnglishSindromul de tunel carpian este o afecțiune comună care afectează funcționalitatea și confortul mâinii și încheieturii mâinii. Acest blog explorează natura sindromului de tunel carpian, simptomele acestuia, metodele de diagnosticare și opțiunile eficiente de tratament disponibile.
Ce este tunelul carpian?
Tunelul carpian este un canal îngust situat în încheietura mâinii, pe partea palmei. Această structură vitală este compusă din oase și ligamente și servește la protejarea nervului median și a tendoanelor care permit mișcările degetelor. Nervul median este responsabil pentru intrarea senzorială către degetul mare, arătător și mijlociu, precum și o parte a degetului inelar și controlează anumiți mușchi de lângă baza degetului mare.
Ce este sindromul de tunel carpian?
Sindromul de tunel carpian este o afecțiune caracterizată prin disconfort, amorțeală și slăbiciune la nivelul mâinilor și încheieturilor. Apare din cauza presiunii crescute asupra nervului median din tunelul carpian. Acest sindrom poate afecta semnificativ sarcinile zilnice, provocând provocări cu aderența și abilitățile motorii fine.
Ce cauzează sindromul de tunel carpian?
Sindromul de tunel carpian se dezvoltă atunci când tunelul carpian se îngustează, comprimând nervul median și tendoanele din interior. Această compresie poate rezulta din: – Mișcări repetitive ale mâinii și încheieturii mâinii. – Umflarea sau inflamarea țesuturilor înconjurătoare. – Afecțiuni precum artrita sau trauma. – Anomalii structurale la încheietura mâinii.
Simptomele sindromului de tunel carpian
Simptomele comune ale sindromului de tunel carpian includ: – Amorțeală, furnicături sau senzație de „înțepături” la degetul mare, arătător și mijlociu. – Slăbiciune în mâini, ceea ce face dificilă ținerea obiectelor sau îndeplinirea sarcinilor precise. – Durere sau disconfort care poate radia în sus pe braț. – Senzații de arsură sau mâncărime în palmă.
Cum este diagnosticat sindromul de tunel carpian?
Diagnosticarea sindromului de tunel carpian implică o combinație de istoricul pacientului, examinări fizice și teste de diagnostic. Metodele comune includ: Testul semnului Tinel: atingerea nervului median pentru a detecta furnicături la degete. Raze X: Folosit pentru a exclude artrita sau trauma la încheietura mâinii. Test de flexie a încheieturii mâinii: Evaluarea furnicăturii și amorțelii prin poziționarea încheieturii mâinii într-o poziție flectată. Electromiografie (EMG): Măsurarea activității electrice în mușchi pentru a evalua funcția nervoasă.
Tratament pentru sindromul de tunel carpian
Abordările de tratament variază în funcție de severitatea afecțiunii și sunt clasificate ca opțiuni nechirurgicale și chirurgicale: 1. Tratamente non-chirurgicale: – Ajustarea ergonomiei la locul de muncă, cum ar fi înălțimea scaunului sau plasarea tastaturii. – Folosirea atelelor, exercițiilor și terapiei cu căldură, așa cum este recomandat de un terapeut de mână. 2. Tratamente chirurgicale: – Eliberarea tunelului carpian (chirurgie deschisă): implică o mică incizie pentru a tăia ligamentul carpian și a mări tunelul. – Eliberare endoscopică a tunelului carpian: Utilizează un tub subțire, flexibil, cu o cameră pentru a efectua procedura prin incizii mai mici.
Rata de succes a tratamentului pentru tunelul carpian
Tratamentul tunelului carpian se laudă cu o rată de succes de peste 90%. Mulți pacienți experimentează o ușurare imediată a simptomelor precum furnicături și dificultăți de somn. Cu toate acestea, rezolvarea completă a amorțelii poate dura până la trei luni.
Concluzie
Sindromul de tunel carpian poate perturba viața de zi cu zi, dar sunt disponibile tratamente eficiente pentru a restabili funcția mâinii și a încheieturii mâinii.
Spitalul Erdem – Alegerea potrivită pentru sănătatea ta!