
Înțelegerea hiperplaziei benigne de prostată (HBP)
Prostata este o glandă mică situată sub vezica urinară și în fața rectului. Aceasta înconjoară uretra – tubul care transportă urina din vezică spre exterior prin penis. Pe măsură ce bărbații îmbătrânesc, prostata tinde să se mărească. Acest proces este influențat de schimbările hormonale, în special cele care implică testosteronul și dihidrotestosteronul (DHT).
O prostată mărită poate comprima uretra, provocând diverse simptome urinare, cum ar fi:
- Urinare frecventă, mai ales noaptea (nicturie)
- Dificultate la începerea urinării
- Jet de urină slab sau un jet care se oprește și repornește
- Senzație de golire incompletă a vezicii urinare
- Urgența de a urina
- Scurgeri la sfârșitul urinării
Deși aceste simptome sunt frecvente, ele pot indica și alte afecțiuni, cum ar fi infecțiile tractului urinar (ITU) sau cancerul de prostată, ceea ce face ca un diagnostic corect să fie esențial.
Diagnosticul HBP
Diagnosticul HBP începe cu o evaluare amănunțită efectuată de un furnizor de servicii medicale. Aceasta include de obicei:
- Istoric medical și revizuirea simptomelor: Chestionarul Scorului Internațional al Simptomelor Prostatei (IPSS) este adesea utilizat pentru a evalua severitatea simptomelor.
- Examen rectal digital (ERD): Medicul verifică dimensiunea și forma prostatei.
- Analiza urinei: Pentru a exclude infecțiile sau prezența sângelui în urină.
- Testul antigenului specific prostatei (PSA): Nivelurile crescute de PSA pot sugera mărirea prostatei, dar pot indica și cancer de prostată.
- Testul debitului urinar: Măsoară intensitatea și cantitatea de urină eliberată.
- Testul volumului rezidual postmicțional: determină cantitatea de urină rămasă în vezică după urinare.
- Teste imagistice: În anumite cazuri se poate efectua ecografie sau cistoscopie.
Opțiuni de tratament pentru hiperplazia benignă de prostată (HBP)
Tratamentul pentru hiperplazia benignă de prostată (HBP) depinde de severitatea simptomelor, dimensiunea prostatei, vârstă, starea generală de sănătate și preferințele pacientului. Opțiunile de tratament se împart în mai multe categorii:
1. Așteptare atentă (supraveghere activă)
Bărbații cu simptome ușoare sau nesupărătoare pot să nu necesite tratament imediat. În schimb, aceștia sunt monitorizați periodic prin controale pentru a urmări progresia simptomelor. Se recomandă adesea modificări ale stilului de viață, inclusiv:
- Reducerea consumului de cafeină și alcool
- Limitarea aportului de lichide seara
- Practicarea tehnicilor de antrenament al vezicii urinare
- Evitarea medicamentelor care pot agrava simptomele, cum ar fi decongestionantele sau antihistaminicele
2. Medicamente
Medicamentele sunt de obicei tratamentul de primă linie pentru simptomele moderate până la severe ale hiperplaziei benigne de prostată (HBP). Clasele comune de medicamente includ:
a. Alfa-blocante
Aceste medicamente relaxează mușchii prostatei și ai colului vezicii urinare, îmbunătățind fluxul urinar și reducând simptomele. Acționează rapid, adesea în câteva zile sau săptămâni.
Alfa-blocante comune:
- Tamsulosin (Flomax)
- Alfuzosin (Uroxatral)
- Doxazosin (Cardura)
- Silodosin (Rapaflo)
Reacțiile adverse pot include amețeli, oboseală sau probleme de ejaculare.
b. Inhibitori ai 5-alfa reductazei (5-ARI)
Aceste medicamente micșorează prostata prin blocarea hormonului DHT, care contribuie la creșterea prostatei. Pot apărea efecte vizibile în 3-6 luni.
5-ARI-uri frecvente:
- Finasteridă (Proscar)
- Dutasteridă (Avodart)
Efectele secundare includ scăderea libidoului, disfuncție erectilă și reducerea volumului spermei.
c. Terapie combinată
Uneori, alfa-blocantele și 5-ARI sunt utilizate împreună pentru o eficacitate mai mare, în special la bărbații cu prostată semnificativ mărită.
d. Inhibitori ai fosfodiesterazei-5
Tadalafilul (Cialis), utilizat în mod obișnuit pentru disfuncția erectilă, este, de asemenea, aprobat pentru tratarea simptomelor hiperplaziei benigne de prostată (HBP), în special atunci când disfuncția erectilă și HPB coexistă.
3. Tratamente minim invazive
Pentru pacienții care nu răspund bine la medicamente sau preferă să evite intervenția chirurgicală, procedurile minim invazive oferă alternative eficiente cu timpi de recuperare mai rapizi.
a. Termoterapie transuretrală cu microunde (TUMT)
Această procedură utilizează energia microundelor pentru a încălzi și distruge excesul de țesut prostatic. Se efectuează în regim ambulatoriu.
b. Ablație transuretrală cu ac (TUNA)
TUNA furnizează energie de radiofrecvență de nivel scăzut prin ace introduse în prostată. Este o opțiune sigură pentru simptome moderate.
c. Lifting uretral prostatic (sistem UroLift)
UroLift implică plasarea unor implanturi minuscule care ridică și mențin țesutul prostatic mărit departe de uretră, îmbunătățind astfel fluxul urinar. Se efectuează sub anestezie locală și are un risc scăzut de efecte secundare sexuale.
d. Terapia cu vapori de apă Rezūm
Rezūm folosește abur pentru a distruge excesul de țesut prostatic. Este o opțiune mai nouă, minim invazivă, cu rezultate promițătoare.
4. Tratamente chirurgicale
Intervenția chirurgicală este recomandată bărbaților cu simptome severe, complicații precum retenție urinară, infecții urinare recurente, pietre la vezică sau când alte tratamente au eșuat.
a. Rezecția transuretrală a prostatei (TURP)
TURP este cea mai frecventă procedură chirurgicală pentru hiperplazia benignă de prostată (HBP). Aceasta implică îndepărtarea țesutului prostatic folosind un rezectoscop introdus prin uretra. TURP este foarte eficientă, dar necesită spitalizare și cateterizare timp de câteva zile.
b. Enucleația prostatei cu laser Holmium (HoLEP)
HoLEP utilizează un laser pentru a îndepărta cantități mari de țesut prostatic. Este ideală pentru prostate foarte mari și prezintă un risc mai mic de sângerare.
c. Prostatectomie deschisă sau asistată de robot
Această procedură este rezervată prostatelor foarte mari. Chirurgul efectuează o incizie abdominală pentru a îndepărta țesutul prostatic. Timpul de recuperare este mai lung în comparație cu opțiunile minim invazive.
Gestionarea așteptărilor și urmărirea acțiunilor
Tratamentul pentru hiperplazia benignă de prostată (HBP) este de obicei foarte eficient, mai ales atunci când este adaptat la fiecare individ în parte. Cu toate acestea, monitorizarea este esențială pentru a monitoriza recurența simptomelor, efectele secundare ale medicamentelor sau apariția de noi complicații.
După tratamentul chirurgical, unii bărbați pot prezenta incontinență temporară sau ejaculare retrogradă (sperma pătrunde în vezică în timpul orgasmului). Aceste probleme sunt de obicei gestionabile și se ameliorează în timp.
Concluzie
HBP este o afecțiune frecventă și tratabilă care afectează milioane de bărbați din întreaga lume. Datorită progreselor în terapiile medicale și tehnicilor minim invazive, majoritatea pacienților pot obține o ameliorare semnificativă a simptomelor fără a recurge la intervenții chirurgicale majore. Diagnosticul precoce și comunicarea deschisă cu un furnizor de servicii medicale sunt esențiale pentru alegerea celei mai bune strategii de tratament.
Fie prin modificări ale stilului de viață, medicație sau proceduri avansate, bărbații cu hiperplazie benignă de prostată (HBP) au la dispoziție numeroase instrumente pentru a-și recâștiga controlul asupra sănătății urinare și pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții.
Spitalul Erdem: Alegerea principală pentru tratamentul hiperplaziei benigne de prostată (HBP)

La Spitalul Erdem, combinăm tehnologia de ultimă generație, urologi experți și îngrijirea centrată pe pacient pentru a oferi cel mai eficient și personalizat tratament pentru hiperplazia benignă de prostată (HBP). Indiferent dacă aveți nevoie de diagnostice avansate, de o gestionare modernă a medicației sau de opțiuni chirurgicale minim invazive, cum ar fi UroLift, HoLEP sau terapia cu laser, echipa noastră vă asigură că primiți îngrijire de clasă mondială cu un timp de recuperare minim.
Cu decenii de experiență și un angajament față de excelență, Spitalul Erdem este partenerul dumneavoastră de încredere pentru a restabili confortul, controlul și încrederea în sănătatea dumneavoastră urinară.